Recunostinta - Rugaciunea Suprema Si Religia🔗

Cand rugaciunile tale devin recunostinta , atragi catre tine mai multa bunavointa . Recunostinta este rugaciunea suprema care ne poate aduce mai mult decat ne putem imagina . Adevarata rugaciune nu este de a citi carti de rugaciune , nu este de ai oferi lucruri materiale lui Dumnezeu , nu este de a dona bani la templu , este recunostinta tacuta intregii Existente pentru ceea ce este . Este increderea neinfricata ca Existenta va avea grija .

Multi oameni cred ca rugaciunea si recunostinta sunt sclavie.Nu. Sunt cele care elibereaza cel mai mult . Te elibereaza de sclavia nemultumirii . Rugaciunea ar trebui sa fie in tine o recunostinta si implinire. Unii oameni intreaba : "De ce sa ne ducem la templu sa ne rugam ?" Intelege ca rugaciunea este o sarbatoare a binevointei din partea Existentei . Cand rugaciunea este calea noastra , Existenta raspunde . Cand Existenta raspunde , in viata ta vine si mai multa binevointa . Acesta este cercul virtuos al rugaciunilor si binecuvantarilor!

Le spun oamenilor adesea, o poveste minunata despre un sfant Sufist . Sufismul este o religie care isi are radacinile in recunostinta . Nu este altceva decat recunostinta catre intreaga Existenta .

Un sfant Sufist impreuna cu discipolii lui se aflau in pelerinaj spiritual . Mergeau fara mancare de trei zile . A patra zi fusesera chiar goniti de catre sateni , trebuind sa doarma in cimitir in acea noapte . A doua zi dimineata , sfantul ca de obicei incepuse sa-si spuna rugaciunea de multumire catre Dumnezeu . Discipolii nu puteau crede asa ceva . Trecusera atatea zile fara mancare si adapost iar Maestrul lor multumea lui Dumnezeu . Au refuzat sa-i urmeze exemplul.

Rugaciunea este o sarbatoare a binevointei Existentei.

Discipolii l-au intrebat pe sfant : " De ce sa-i multumim lui Dumnezeu cand nu ni s-a oferit mancare si adapost atatea zile ?" Sfantul raspunde : "Vi s-a oferit mancare si adapost timp de 30 de ani , ce ar fi sa ii multumiti pentru asta ?"

Rugaciunea este recunostinta pentru tot ce ne ofera Existenta continuu .

Asteptarea Este Inculpata - Renunta!

Incearca sa sa stai si sa faci doua liste . Una sa fie cu ce ai, si cealalta cu ce nu ai . Prima lista sa includa fiecare lucru pe care il ai , incepand cu ochii , urechile , mainile si picioarele , pentru ca exista oameni care nu le au nici pe astea . Include toate darurile fizice si mentale inainte de a trece la cele materiale. Daca scrii foarte sincer fara sa lasi afara nimic , nu vei fi capabil sa termini prima lista ! Acesta este adevarul.

Daca vezi ca nu esti capabil sa termini prima lista , inseamna ca recunostinta deja a inceput sa se intample in tine !

Problema este ca tot timpul exista in noi o continua asteptare . De aceea recunostinta nu se intampla asa usor . A lucra cu asteptarea este ca si cum ai turna ulei in foc pentru al stinge . Poti stinge focul turnand ulei in el ? Niciodata! In acelas fel , nu te poti simti niciodata implinit daca actiunile tale sunt fixate in asteptare . Nu vei face decat sa-ti obosesti simturile .

Poti trai ori in asteptare ori in recunostinta , niciodata ambele . Prin asteptare exista dorinta de a detine lucruri. Devii stapan . Prin recunostinta , devii cel care se bucura. Cand esti stapan te bucuri doar de cateva lucruri pe care le detii. Cand esti doar cel care se bucura , te bucuri de tot ce se afla in Existenta . Cand cauti sa detii , nimic nu va parea indeajuns . Cand te bucuri totul pare ca abunda ! Aceasta este diferenta .

O mica poveste :

Intr-un sat , paznicul de noapte isi facea turul sufland periodic din fluierul pe care il avea. Avea o pipa de pamant din care fuma . Si-a umplut-o cu tutun , a vrut sa o aprinda dar nu avea nici un chibrit la el .

S-a dus la cabana din apropiere unde locuia o femeie batrana si a intrebat-o daca poate sa ii dea un taciune aprins din cuptor. Femeia i-a spus ca nici cuptorul iei nu mai fusese aprins de trei zile si ca ea traia din mancarea pe care o primea de la templu.

A incercat in cateva locuri dar fara nici un rezultat. Intr-un final s-a dus acasa la seful satului si i-a cerut menajerei foc pentru a-si aprinde pipa.

Una din fete s-a uitat la el si a intrebat : "Foc sa-ti aprinzi pipa ? De ce nu folosesti felinarul pe care il ai ?"

Gardianului nu ii venea sa creada . Avea in mana un felinar iar in tot acest timp el cauta un chibrit !

Cand credem ca ce avem nevoie se afla intotdeauna in exteriorul nostru , traim in asteptare eterna si vom fi intr-o continua cautare , la fel ca acel gardian ! Cand credem ca Existenta ne ofera ceea ce avem nevoie , vom gasi tot timpul tot ce este nevoie inauntrul nostru .

Corpul In Sine Se Poate Transforma Prin Recunostinta

Cand lucram cu asteptare tot timpul , purtam o violenta subtila in limbajul corpului nostru . Daca devenim putin sensibil la limbajul corpului nostru , vom putea observa asta .

Urmareste-te cand tastezi la calculator, cand raspunzi la telefon , cum trantesti telefonul atunci cand il inchizi , cu cata agresivitate mergi ... urmareste tot. Vei vedea ca totul poarta o violenta subtila .

Prin recunostinta , corpul tau se transforma in totalitate . Cand incepi sa simti recunostinta profunda , raspunsul tau la situatii se schimba . Incepi sa rezonezi cu Existenta . Corpul tau va curge cu acea rezonanta , cu o gratie linistita si delicatete.

Toate actiunile tale se vor naste din gratie . Nu va mai exista violenta . Va curge numai bucurie . Si atunci orice vei face, iti va face viata mai dulce .